Dupa o saptamana incarcata, petrecuta intre peretii biroului, evadez in bucataria parintilor de la tara. Boxele pulseaza la maxim reinviidu-mi buna dispozitie si ma trimit in pasi de dans catre locul meu de joaca - Bucataria. O varza murata imi face cu ochiul din celalalt capat de masa. Gata! Stiu ce am de facut! Varza a la Cluj! (inspirata din blogul http://www.clipedecluj.ro/spre-varzarie/) Ma inarmez cu un cutit de bucatarie bine ascutit, o toc marunt si o calesc bine, sa crape vecinii de pofta cand or simti mirosul. Intr-un alt vas am pregatit un darab de carne, care astepta sa il pudrez cu sare, piper, cimbru si alte prafuri care mai erau prin bucatarie. Luata de val, cu bucataritul, nici nu bag de seama pisicul, pregatit sa se infrupte din carnita de porc si vita. Sta el ce sta pe ganduri si indrazneste sa se strecoare printre picioarele mesei pina la vasul cu pricina. Ce a urmat? Un caaaatz lung, si doua mieunaturi, dupa care, liniste, pentru ca m-a convins sa-i dau si lui un bot de carne. Intre timp, orezul, umflat si gata sa fie pus in straturi, parca fluiera dupa mine. Clocotea de bucurie ca il voi farda cu carne si varza. Intr-un final bag minunatia asta de produse la cuptor, nu inainte de a fi cladite frumos in straturi, si invelite cu o mantie de sos de tomate si inecate in smantana. Recunosc, piesa asta mi-a imprimat un ritm de culinarit nemaipomenit, manutele-mi trebaluind ca piciorusele unei furnici.YAZOO Kevorkian by Napocel
Intr-un final, imi strang jucariile de pe masa de lucru, adica, lingurile, farfuriile, cratitele si le scald in spume la lavoarul din gradina. Ehhh am reusit sa contaminez aerul cu mirosul Verzei de la Cluj... Multumita de prestatie, imi umplu un blid mare cu mancare, il incarc cu marar proaspat cules de la umbra ciresului, si maninc cu nesat... Cu burta la soare, continui sa ascult muzica buna si incerc sa nu ma gandesc ca va urma o alta saptamana inchisa intre patru pereti...
Et voila capodopera mea: Sa aveti pofta!
